Postări
Video
luni, 31 martie 2008
Maria: “Tradiţiile sunt elemente identitare ale neamului”
- Dragã Maria Dan Golban, de doi ani emisiunea ta “Folclor nepieritor” de la NCN aduce în casele clujenilor saptãmânã de sãptãmânã noi şi noi interpreøi de mu zicã popularã, constituindu-se, în timp, într-un veritabil tezaur al muzicii populare. De unde a pornit ideea emisiunii şi care este “secretul” longevităţii ei?
- Da, iatã cã au trecut deja doi ani de când în casele clujenilor au intrat, odatã cu fiecare emisiune, alţi şi alţi interpreţi care le-au adus cântece dragi din repertoriul lor. Dupã doi ani, am certitudinea cã la Cluj seara de marţi este aşteptatã de cãtre foarte mulţi telespectatori, pentru a urmãri încã un interpret, încã o zonã etno-folcloricã, iar în ultima vreme şi pentru a afla informaţii interesante despre datinile şi obiceiurile acestui popor de la un specialist în etnologie, care este prezent în emisiune sau intervine doar telefonic.
Ideea unei emisiuni în care sã-şi gãseascã locul cântecul popular, şi care sã fie realizatã şi prezentatã de mine, a fost a colegei mele de la NCN TV, Loredana Danciu, pe care mã bucur din toatã inima cã n-am dezamãgit-o, deşi eu, la vremea respectivã, nu mã gândeam la aşa ceva şi nici nu mã simţeam pregãtitã pentru a intra în televiziune. Iatã de ce uneori e bine sã dãm curs provocãrilor, sã nu ne fie teamã de schimbare, sã o percepem întotdeauna ca pe o şansã pe care ne-o oferã viaţa. “Secretul” longevitãţii emisiunii constã cu certitudine în pasiunea cu care am realizat fiecare emisiune în parte, în respectul pentru echipa cu care am lucrat, pentru interpreţii care n-au încetat nici o clipã sã mã surprindã plãcut, ei acceptând de fiecare datã invitaţia, chiar dacã nu e foarte simplu sã vinã pe cheltuiala lor din oricare parte a ţãrii. Aceasta e puterea pe care ne-o dã magia cântului şi portului popular, a tradiţiilor ce ni le dorim cu toţii nepieritoare. În decursul acestui timp, s-au perindat prin emisiunea mea atât interpreţi clujeni, cât şi interpreţi ai folclorului din alte judeţe ale ţãrii, care au pus suflet în fiecare cântec pe care l-au dãruit şi m-au ajutat sã realizez emisiuni pentru care neîncetat am primit mulţumiri şi felicitãri de la “MÃRIA SA, PUBLICUL”.
- Ce te-a atras spre muzica popularã, de ce ai ales acest gen şi nu altul?
- Locul în care am vãzut lumina zilei este un sat românesc din Munţii Apuseni: Frãsinet, comuna Mãrgãu, un sat departe de lume şi de civilizaţia ei. Cum să fi putut sã-mi aleg alt gen, când doar prin acesta poţi sã-ţi exprimi bucuriile, tristeţile, dorul şi dragostea? În cântecul popular transpunem ritualurile vieţii ţãranului român de la naştere, pânã la plecarea spre “întâlnirea din cer”.
- Care este profesiunea ta de credinţã ca interpret de muzicã popularã?
- Profesiunea mea de credinţã rãmâne... tot cea de interpret al cântecului popular, iar crezul meu este cã nici odatã tradiţiile nu vor fi altceva decât elemente identitare ale neamului.
- În contextul “modernizãrii” gusturilor, inclusiv muzicale, ce şanse mai are arta popularã (în speţã mu zica) astãzi?
- Oricât am vorbi despre globalizare, oricâte transformãri tumultuoase ne-ar inunda viaţa şi oricât am încerca sã ne “modernizãm” gusturile, arta popularã va fi întotdeauna parte integrantã a culturii acestui popor. Românul va fi veşnic fratele codrului, dorul şi dragostea, respectul pentru pãrinţi, trãirile feciorului ce merge în armatã sau ale fetei rãmase acasã, ale celor ce se cãsãtoresc, sau altele din ritualurile de peste an, vor putea fi exprimate doar prin tradiţiile populare.
- Viaţa ta se împarte între mai multe “domenii”: afaceri, serviciu, interpretare etc. Cum le împaci pe toate, ce te susţine?
- Întotdeauna am fost adepta calitãţii, nu a cantitãţii, dar dacã am vãzut cã le pot îmbina pe toate, am continuat. Confirmãrile şi mai ales puterea mi-au venit întotdeauna de la cei din jur, de la bucuria lor vis-a-vis de reuşitele mele şi apoi, într-un fel, am vrut sã îmbin experienţa cãpãtatã în aceşti ani în care am slujit cu respect cântecul popular cu ce-am învãţat în anii de facultate, când mã pregãteam sã devin un “bun economist”, şi cu oportunitãţile pe care mi le oferã acum funcţia de referent folclor muzical la Centrul Creaţiei Populare Cluj. Zic eu cã e bine sã fii câte puţin din toate, dacã faci bine ceea ce faci şi evident dacã rezultatele confirmã acest lucru.
- Ca referent la Centrul Creaţiei Populare, ai condus anul acesta (ca şi anul trecut, de altfel) artiştii populari care au reprezentat Clujul la Târgul de fete de pe Muntele Gãina, Clujul ieşind chiar pe primul loc. Ce se ascunde în spatele acestui succes?
- Cred eu cã succesul din acest an, ca urmare a participãrii noastre la activitãţile culturale de pe Muntele Gãina, s-a datorat faptului cã am avut un colectiv de oameni talentaţi, ce s-au ştiut face apreciaţi, iar un punct forte, cu siguranţã, l-a reprezentat partici parea noastrã cu o formaţie de jocuri tradiţionale de la Mociu. Cei prezenţi au putut sã vadã astfel un transfer al tradiţiilor între generaţii: bãtrânii şi tinerii comunei Mociu. În plus, Dumitru Sopon, Mariana Morcan, Aurel Ciceoan, Amalia Codorean-Chindriş şi subsemnata am reuşit prin recitalurile noastre sã-i determinãm pe toţi cei prezenţi sã participe la toatã manifestarea, cântând cu noi şi mai ales aplaudând frenetic.
În acest an, am adus cu noi şi titlul de “Craiul şi Crãiasa Muntelui Gãina”, pentru cã am ales doi tineri talentaţi şi frumoşi, care au respectat toate condiţiile impuse de concurs, astfel Crina Varga şi Florin Bota devenind “Craii Muntelui Gãina”.
Sunt aproape mulţumitã de rezultatele obţinute pânã acum, dar acest lucru nu mã opreşte sã-mi fac alte şi alte planuri, alte şi alte proiecte, despre care vom vorbi... la anul.
Le mulţumesc tuturor celor care mi-au fost alãturi la realizarea emisiunii, şi d-nei Mãrioara Murãrescu, cea care într-una din emisiunile la care am avut-o invitatã mi-a fãcut onoarea de a numi emisiunea noastrã “pui de tezaur”. Ce mai pot sã-mi doresc?
Maria - Articole publicate
“Veste bună, gazdă-n casă!” – Informaţia, 17-26 decembrie 2002
“Judeţul Cluj a triumfat pe Muntele Găina” – Adevărul de Cluj, 22 iulie 2003
“Ecouri la Festivalul Jocului de pe câmpie” - Adevărul de Cluj, 10 septembrie
“Ion Cristoreanu”: un festival al cântecului tradiţional – Adevărul de Cluj, 5 octombrie 2004
“M-am suit în Dealul Clujului” – În memoriam Ana Pop Corondan– Buletinul Informativ nr. 4, aprilie 2005, publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti
“Despre melodie şi text în cântecul tradiţional” – Adevărul de Cluj, 5 iulie 2005
“Spiritul grâului şi obiceiul cununii la români” - Adevărul de Cluj, 26 iulie 2005
Artişti clujeni în festival la Năvodari” – Adevărul de Cluj, 09 august 2005
”Halloween – origini şi semnificaţii” - Adevărul de Cluj, 31 octombrie 2005
“Ion Cristoreanu”: un festival al cantecului traditional – ed.a III-a - Buletinul Informativ nr. 11, noiembrie 2005, publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti
“Traditii in noiembrie - I” - Adevărul de Cluj, 14 noiembrie 2005
“Traditii in noiembrie - II” - Adevărul de Cluj, 15 noiembrie 2005
Debut de exceptie: Andreea Faur» - Adevarul de Cluj, 13 martie 2006
Colaborator la elaborarea “Repertoarului ansamblurilor folclorice, formaţiilor tradiţionale şi interpreţilor individuali din Judeţul Cluj” - 2002-2003
.jpg)
