Maria invitata in emisiunea "Sa v-amintiti duminica" din 30 Martie 2008

Video

--> Read more...

Maria: “Tradiţiile sunt elemente identitare ale neamului”

- Dragã Maria Dan Golban, de doi ani emisiunea ta “Folclor nepieritor” de la NCN aduce în casele clujenilor saptãmânã de sãptãmânã noi şi noi interpreøi de mu zicã popularã, constituindu-se, în timp, într-un veritabil tezaur al muzicii populare. De unde a pornit ideea emisiunii şi care este “secretul” longevităţii ei?
- Da, iatã cã au trecut deja doi ani de când în casele clujenilor au intrat, odatã cu fiecare emisiune, alţi şi alţi interpreţi care le-au adus cântece dragi din repertoriul lor. Dupã doi ani, am certitudinea cã la Cluj seara de marţi este aşteptatã de cãtre foarte mulţi telespectatori, pentru a urmãri încã un interpret, încã o zonã etno-folcloricã, iar în ultima vreme şi pentru a afla informaţii interesante despre datinile şi obiceiurile acestui popor de la un specialist în etnologie, care este prezent în emisiune sau intervine doar telefonic.
Ideea unei emisiuni în care sã-şi gãseascã locul cântecul popular, şi care sã fie realizatã şi prezentatã de mine, a fost a colegei mele de la NCN TV, Loredana Danciu, pe care mã bucur din toatã inima cã n-am dezamãgit-o, deşi eu, la vremea respectivã, nu mã gândeam la aşa ceva şi nici nu mã simţeam pregãtitã pentru a intra în televiziune. Iatã de ce uneori e bine sã dãm curs provocãrilor, sã nu ne fie teamã de schimbare, sã o percepem întotdeauna ca pe o şansã pe care ne-o oferã viaţa. “Secretul” longevitãţii emisiunii constã cu certitudine în pasiunea cu care am realizat fiecare emisiune în parte, în respectul pentru echipa cu care am lucrat, pentru interpreţii care n-au încetat nici o clipã sã mã surprindã plãcut, ei acceptând de fiecare datã invitaţia, chiar dacã nu e foarte simplu sã vinã pe cheltuiala lor din oricare parte a ţãrii. Aceasta e puterea pe care ne-o dã magia cântului şi portului popular, a tradiţiilor ce ni le dorim cu toţii nepieritoare. În decursul acestui timp, s-au perindat prin emisiunea mea atât interpreţi clujeni, cât şi interpreţi ai folclorului din alte judeţe ale ţãrii, care au pus suflet în fiecare cântec pe care l-au dãruit şi m-au ajutat sã realizez emisiuni pentru care neîncetat am primit mulţumiri şi felicitãri de la “MÃRIA SA, PUBLICUL”.
- Ce te-a atras spre muzica popularã, de ce ai ales acest gen şi nu altul?
- Locul în care am vãzut lumina zilei este un sat românesc din Munţii Apuseni: Frãsinet, comuna Mãrgãu, un sat departe de lume şi de civilizaţia ei. Cum să fi putut sã-mi aleg alt gen, când doar prin acesta poţi sã-ţi exprimi bucuriile, tristeţile, dorul şi dragostea? În cântecul popular transpunem ritualurile vieţii ţãranului român de la naştere, pânã la plecarea spre “întâlnirea din cer”.
- Care este profesiunea ta de credinţã ca interpret de muzicã popularã?
- Profesiunea mea de credinţã rãmâne... tot cea de interpret al cântecului popular, iar crezul meu este cã nici odatã tradiţiile nu vor fi altceva decât elemente identitare ale neamului.
- În contextul “modernizãrii” gusturilor, inclusiv muzicale, ce şanse mai are arta popularã (în speţã mu zica) astãzi?
- Oricât am vorbi despre globalizare, oricâte transformãri tumultuoase ne-ar inunda viaţa şi oricât am încerca sã ne “modernizãm” gusturile, arta popularã va fi întotdeauna parte integrantã a culturii acestui popor. Românul va fi veşnic fratele codrului, dorul şi dragostea, respectul pentru pãrinţi, trãirile feciorului ce merge în armatã sau ale fetei rãmase acasã, ale celor ce se cãsãtoresc, sau altele din ritualurile de peste an, vor putea fi exprimate doar prin tradiţiile populare.
- Viaţa ta se împarte între mai multe “domenii”: afaceri, serviciu, interpretare etc. Cum le împaci pe toate, ce te susţine?
- Întotdeauna am fost adepta calitãţii, nu a cantitãţii, dar dacã am vãzut cã le pot îmbina pe toate, am continuat. Confirmãrile şi mai ales puterea mi-au venit întotdeauna de la cei din jur, de la bucuria lor vis-a-vis de reuşitele mele şi apoi, într-un fel, am vrut sã îmbin experienţa cãpãtatã în aceşti ani în care am slujit cu respect cântecul popular cu ce-am învãţat în anii de facultate, când mã pregãteam sã devin un “bun economist”, şi cu oportunitãţile pe care mi le oferã acum funcţia de referent folclor muzical la Centrul Creaţiei Populare Cluj. Zic eu cã e bine sã fii câte puţin din toate, dacã faci bine ceea ce faci şi evident dacã rezultatele confirmã acest lucru.
- Ca referent la Centrul Creaţiei Populare, ai condus anul acesta (ca şi anul trecut, de altfel) artiştii populari care au reprezentat Clujul la Târgul de fete de pe Muntele Gãina, Clujul ieşind chiar pe primul loc. Ce se ascunde în spatele acestui succes?
- Cred eu cã succesul din acest an, ca urmare a participãrii noastre la activitãţile culturale de pe Muntele Gãina, s-a datorat faptului cã am avut un colectiv de oameni talentaţi, ce s-au ştiut face apreciaţi, iar un punct forte, cu siguranţã, l-a reprezentat partici parea noastrã cu o formaţie de jocuri tradiţionale de la Mociu. Cei prezenţi au putut sã vadã astfel un transfer al tradiţiilor între generaţii: bãtrânii şi tinerii comunei Mociu. În plus, Dumitru Sopon, Mariana Morcan, Aurel Ciceoan, Amalia Codorean-Chindriş şi subsemnata am reuşit prin recitalurile noastre sã-i determinãm pe toţi cei prezenţi sã participe la toatã manifestarea, cântând cu noi şi mai ales aplaudând frenetic.
În acest an, am adus cu noi şi titlul de “Craiul şi Crãiasa Muntelui Gãina”, pentru cã am ales doi tineri talentaţi şi frumoşi, care au respectat toate condiţiile impuse de concurs, astfel Crina Varga şi Florin Bota devenind “Craii Muntelui Gãina”.
Sunt aproape mulţumitã de rezultatele obţinute pânã acum, dar acest lucru nu mã opreşte sã-mi fac alte şi alte planuri, alte şi alte proiecte, despre care vom vorbi... la anul.
Le mulţumesc tuturor celor care mi-au fost alãturi la realizarea emisiunii, şi d-nei Mãrioara Murãrescu, cea care într-una din emisiunile la care am avut-o invitatã mi-a fãcut onoarea de a numi emisiunea noastrã “pui de tezaur”. Ce mai pot sã-mi doresc?

15 August 2003, articol de Ioan-Pavel AZAP

--> Read more...

Maria - Articole publicate

“Veste bună, gazdă-n casă!” – Informaţia, 17-26 decembrie 2002
“Judeţul Cluj a triumfat pe Muntele Găina” – Adevărul de Cluj, 22 iulie 2003
“Ecouri la Festivalul Jocului de pe câmpie” - Adevărul de Cluj, 10 septembrie
“Ion Cristoreanu”: un festival al cântecului tradiţional – Adevărul de Cluj, 5 octombrie 2004
“M-am suit în Dealul Clujului” – În memoriam Ana Pop Corondan– Buletinul Informativ nr. 4, aprilie 2005, publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti
“Despre melodie şi text în cântecul tradiţional” – Adevărul de Cluj, 5 iulie 2005
“Spiritul grâului şi obiceiul cununii la români” - Adevărul de Cluj, 26 iulie 2005
Artişti clujeni în festival la Năvodari” – Adevărul de Cluj, 09 august 2005
”Halloween – origini şi semnificaţii” - Adevărul de Cluj, 31 octombrie 2005
“Ion Cristoreanu”: un festival al cantecului traditional – ed.a III-a - Buletinul Informativ nr. 11, noiembrie 2005, publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti
“Traditii in noiembrie - I” - Adevărul de Cluj, 14 noiembrie 2005
“Traditii in noiembrie - II” - Adevărul de Cluj, 15 noiembrie 2005
Debut de exceptie: Andreea Faur» - Adevarul de Cluj, 13 martie 2006
Colaborator la elaborarea “Repertoarului ansamblurilor folclorice, formaţiilor tradiţionale şi interpreţilor individuali din Judeţul Cluj” - 2002-2003

--> Read more...

Maria - Realizator si prezentator

Realizarea şi prezentarea unei emisiuni interactive de etnografie şi folclor: “FOLCLOR NEPIERITOR”, la postul local de televiziune NCN tv, din august 2000, cu participarea săptămânală a celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară din ţară, grupuri instrumentale, precum şi cadre universitare din domeniu (conf. univ. dr. Aurel BODIU, dr. Maria BOCŞE, etc.
Realizarea unor proiecte prin care să fie recunoscute valoarea şi talentul unor personalităţi din viaţa cultural-tradiţională: “Maria Marcu, 40 de ani de activitate, dăruită cântecului” – februarie 2003.
Realizarea proiectului “Moştenitorii – Muguri de Tezaur” în scopul promovării tinerelor talente clujene, organizat în colaborare cu TVR 1, realizator: Marioara Murărescu – martie 2003.
Iniţierea, organizarea şi realizarea proiectului cultural “Festivalul-concurs naţional pentru voci bărbăteşti ION CRISTOREANU” (preşedintele juriului: Marioara Murărescu) , ediţia I şi a II –a, Cluj-Napoca -- Triteni - septembrie 2003 şi 2004.
Prezentarea ediţiei a XVII-a a Festivalului-Concurs Naţional “Maria Tănase”, Craiova, 2003.
organizarea şi prezentarea concertului “Turneul Cântecelor Noastre”, realizat la Cluj-Napoca de Naţional Tv şi Televiziunea Favorit în 31 mai 2005.
Prezentator al programelor folclorice din cadrul primei ediţii a Festivalului “FESTOP” Năvodari, 29, 30 şi 31 iulie 2005 (organizator al serii ardeleneşti – 30 iulie, din cadrul aceluiaşi festival).
Prezentator al Spectacolului de folclor “Dor de Callatis”, ed. a VII-a, Mangalia 2005.

--> Read more...

Palmares

Premii obţinute la festivaluri-concurs naţionale sau internaţionale, turnee, colaborări importante, alte informaţii utile şi relevante

Promovarea folclorului muzical-coregrafic în ţară, în calitate de interpret vocal şi dansator al Ansamblului folcloric “Fluieraşul” în perioada 1983-1992,: Oradea, Sibiu, Deva, Alba, Tg. Mureş, Timişoara – şi în străinătate: Italia, Grecia, Austria.
Promovarea folclorului muzical ardelenesc în spectacole folclorice în calitate de colaborator al câtorva ansambluri şi orchestre folclorice din judeţ şi din ţară: “Mărţişorul“, “Românaşul”, “Mioriţa”, “Doina”, “Avram Iancu” “Dor Transilvan” din Cluj-Napoca, Orchestra Radiodifuziunii române Bucureşti“, Maria Tănase” şi “Dor Călător” din Craiova, “Doina Argeşului“ din Piteşti, “Porolissum”şi “Columna” din Zalău, “Crişana” din Oradea, “Haţegana” din Hunedoara, “Silvana” din Deva, “Doina Crişului” din Brad, “Rapsozii Botoşanilor” din Botoşani, “Dor românesc” din Bistriţa Năsăud, “Căluşerii” din Orlat, “Jidvei-Romania” din Jidvei, “Crai Nou” din Alba Iulia, “Cindrelul-Junii Sibiului” din Sibiu, “Mureşul” din Tg. Mureş, “Banatul” din Timişoara, ”Cununa transilvană a C.J.C.P.C.T. Cluj.

Premiul I la Festivalul Studenţesc “Flori de Mai” - Iaşi (1996)
“Topul topurilor tinerilor interpreţi” – Radiodifuziunea Română - Bucureşti (1994)
Premiul I la Festivalul “Flori de stâncă” - Câmpulung Muscel (1994)
Marele Premiu “Toamna Buzoiană” - Nehoiu (1994)
Premiul pentru autenticitatea repertoriului şi a costumului tradiţional la Festivalul-concurs “Felician Farcaşu” - Brad (1994)
Premiul II “La porţile dorului” - Ghelari HD (1993)
Premiul II “Cindrelul-Junii Sibiului” - Sibiu (1992)
Premiul III “Alină-te dor, alină!” - Cicârlău MM (1992)

--> Read more...

Marioara Murarescu despre Maria

"Dintr-un sat de la poalele muntilor Vladeasa, din Frasinet, a pornit cu ani în urma spre lume, Maria Golban. Crescuta între oameni iubitori si creatori de frumos, care pretuiesc cântecul, dar si pe cei daruiti de Dumnezeu cu glas, cu talent, Maria se face remarcata înca din anii de liceu în cadrul ansamblului "Fluierasul", ca solista si dansatoare. Este câstigatoare a Topului tinerilor interpreti organizat de Radio Bucuresti, iar premiile obtinute în numeroase concursuri si festivaluri folclorice au culminat în 1996, la lasi, cu Premiul l la Festivalul studentesc "Flori de mar".
Alaturi de ansamblul "Martisorul" al Casei de cultura a studentilor din Cluj-Napoca, alaturi de Filarmonica de Stat "Transilvania", în competitii internationale în Italia, Austria, Grecia, Maria a avut prilejul sa afle, alaturi de colegii ei, cât de apreciat este folclorul nostru, cât de mare este puterea cântecului. Marioara Murarescu - aprilie 1998

--> Read more...

Maria si colaboratorii

--> Read more...

"Maria - Competenta si responsabilitate" Petru Poanta

MARIA…se întoarce!

Prin vara, postul local de televiziune NCN a sucombat, iar paguba majora (a telespectatorilor, desigur) a fost emisiunea "Folclor Nepieritor", realizata si prezentata de Maria Dan Golban. În momentul dispariţiei avea deja o tradiţie consolidată de patru ani, lucru mai puţin obişnuit în media autohtonă. Dobândise prestigiu atât în lumea specialiştilor în cultura tradiţională, cât şi în a consumatorilor acesteia. Emisiunea era în multe privinţe singulară: într-o introducere concentrată, autoarea împreună cu un invitat (folclorist) comenta un obicei, ori o sărbătoare populară punctuală. Urma, pentru mai bine de-o oră, subiectul propriu-zis: prezentarea, uneori live, a unui solist sau a unui grup, sub forma dialogului şi cu ilustrări substanţiale din opera protagonistilor. Au fost prezente aici foarte multe celebrităţi ale muzicii populare contemporane, dintre care-i amintesc pe: Marioara Murărescu, Veta Biriş, Dumitru Fărcaş, Drăgan Muntean, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Sava Negrean Brudaşcu, Ana Pop Corondan, Maria Marcu, Vasile Soporan, Ana Munteanu, Maria Peter, Valeria Peter Predescu, Nicolae Sabău, Florica Bradu, Nineta Popa, Mariana Anghel, Ionuţ Fulea, Dinu Iancu Salajanu, Aurel Tămaş, Iuliana Tudor, Petrică Stoian Mâţu, Liliana Laichici, Adrian Stanca, Mia Dan, Maria Leşe, Leontin Ciucur. Acestea sunt doar câteva dintre numele alături de care cunoscuţii interpreţi clujeni sau tinere talente în afirmare, ansambluri folclorice, sau grupuri instrumentale au dat viaţă unei emisiuni, vreme de patru ani. Emisiunea era, astfel, un fel de antologie deschisă, work in progress, a artiştilor, precum şi o acţiune de promovare, în sensul de valorificare însă şi de descoperire. Antologia presupune selecţie, deci o operaţie esenţial critică după anumite criterii. Şi tocmai asta a făcut Maria Dan Golban, cu gust, competenţă şi responsabilitate. Dar, iată, spre satisfacţia mulţilor săi admiratori, emisiunea a renăscut şi se va difuza tot marţea (deocamdată) la postul de televiziune Alfa Tv. În aparenţă ar fi vorba despre o continuare. În realitate avem de-a face, totuşi cu un alt început. Ce va fi vom vedea, dar deocamdată există un argument decisiv pentru un iminent succes: e însăşi uimitoarea ambiţie a Mariei Golban de a-şi salva emisiunea, demonstrând că nu din capriciu, ori vedetism a iniţiat-o, ci din dorinţa irezistibilă de a valoriza imensa rezerva a patrimoniului culturii tradiţionale. Ea nu e doar un specialist în domeniu, ci şi ceea ce sociologul Wolf Lepenies numeşte un intelectual cu o “conştiinţă vinovată”, adică responsabil în mod dramatic de destinul culturii. De altfel, activitatea ei nu se reduce la această emisiune. Prezenţă consistentă şi aproape ubicuă în spaţiul culturii tradiţionale, ea e deopotrivă solistă, prezentatoare şi comentatoare a fenomenului folcloric. Foarte vizibilă în spaţiul public printr-un un stil personal al prezentabilităţii radioase şi elegante, ea are, apoi, o vocaţie cumva naturală a managementului actului cultural. Mereu surprinzătoare în iniţiative, cu un dezvoltat simţ al realităţii şi al relaţiilor eficiente, pune în pricepere un soi de pasiune furioasă care în faţa unor piedici subiective, poate deveni agresivă. Forţa ei constă într-un nonconformism orientat spre voinţa de a face şi nu spre subversiune. O mentalitate modernă, pentru care etica datoriei trebuie să fie dublată de o etică a drepturilor. În aceasta se legitimează şi “politica” revendicărilor sale, de obicei în numele celorlalţi, al celor cu “conştiinţa împăcată”. E o personalitate puternică, aşadar, alarmantă într-un grup amorf, constituit pe prejudecăţi şi inerţie. Ştie construi şi mediatiza evenimente memorabile şi voi da un singur exemplu, relevant în mai multe feluri: în urmă cu trei ani, ca referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a iniţiat Festivalul-concurs “Ion Cristoreanu”. E în principal, un concurs pentru voci bărbteşti şi un mod de recuperare a memoriei unui mare solist de muzică populară. Fiind implicat, cunosc în amănunt tot ce presupune organizarea unui asemenea festival. Apar nenumărate probleme şi dificultăţi care nu interesează aici. Important rămâne ca Maria Golban, aproape singură, a reuşit să dea strălucire primelor două ediţii. Nu intru în amănunte, mai remarc doar că un element principal al succesului spectacolelor l-a constituit prezentarea lor, prezentare pe care a făcut-o Maria Dan Golban. La începutul lunii octombrie s-a ţinut ediţia a III-a. Dar, surpriză: deşi s-a ocupat în continuare de organizare, Maria Dan Golban n-a mai apărut în “cadru”. A fost anonimizată, i s-a furat pur şi simplu imaginea şi încă de propria-i instituţie. N-a mai prezentat nici spectacolul-concurs, nici spectacolul de gală, pentru ca, abia în final, fiica lui Ion Cristoreanu, într-un gest reparator, să-i evoce dreptul de autor. Nu ştiu ce s-a întamplat, dar această eventuală amnezie a unei instituţii, e în primul rând, o ofensă adusă ideii de proprietate intelectuală. Iar, în al doilea rând a însemnat o ofensă la adresa fanilor acestui festival, care se asteptau să-şi vadă vedeta care l-a consacrat. Dar, cum spuneam, pentru aceştia şi pentru mulţi alţi iubitori ai folcorului, Maria se întorce: în fiecare marţi la Alfa TV,…tot cu “FOLCLOR NEPIERITOR”.
PETRU POANTA

--> Read more...

"Maria Golban - una dintre valoroasele interprete contemporane ale muzicii populare" Petru Poanta

"Maria Golban este referent de specialitate la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, având ca principale atribuţii activităţi din domeniul cercetării şi promovării folclorului muzical. În acest post, a dovedit, într-un timp relativ scurt, remarcabile calităţi de cercetător al fenomenului culturii tradiţionale, precum şi o foarte eficientă adaptare la mijloacele moderne de conservare şi promovare a acestei culturi. Este bine iniţiată în problematica teoretică a fenomenului şi la curent cu bibliografia esenţială în domeniu, cuprinzănd, deopotrivă, folclorul literar şi muzical, etnografic, dar şi etnologia culturală. Dincolo de acest nivel performant al informaţiei propriu-zise, are şi o intuiţie sigură a valorilor, dovedită, de altminteri, în "Repertoarul ansamblurilor folclorice, formaţiilor tradiţionale şi interpreţilor individuali din Judeţul Cluj", pe care l-a elaborat în colaborare cu Grigore Leşe. A publicat, de asemenea, câteva articole în Buletinul informativ al Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi în presă, despre obiceiuri tradiţionale sau artişti renumiţi, unde se observă numaidecât aderarea la obiect şi familiaritatea cu limbajul de specialitate. Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că Maria Golban susţine, de peste cinci ani, o emisiune, singulară în felul ei, "Folclor nepieritor", la Studioul de televiziune local NCN, cu un impact surprinzător. Este o emisiune de cunoaştere şi de promovare a culturii tradiţionale şi, în special a cântecului popular tradiţional. De fiecare dată, are un invitat, specialist cunoscut, angajând împreună o temă punctuală, urmărindu-se, îndeosebi, calendarul sărbătorilor şi al obiceiurilor. Şi a mai realizat ceva: o veritabilă antologie a celor mai valoroşi interpreţi ai muzicii populare, în fiecare emisiune fiind prezentat un medalion expresiv al câte unui interpret. Maria Golban este ea însăşi una dintre valoroasele interprete contemporane ale muzicii populare. Cultivă un repertoriu exigent şi original, dintr-o zonă mai puţin frecventată, zona Huedinului, acea zonă în care se întrepătrund elemente ale culturii tradiţionale din trei judeţe: Cluj, Bihor şi Sălaj. A imprimat trei albume de autor (casetă audio şi CD): "De la Frăsinet la vale", "Bate vânt de sub Vlădeasa", “Folclor nepieritor…de dragoste şi dor”, un album de colinde în colaborare cu alţi doi tineri din judeţ: "Astă sară-i însămnată", şi a fost coordonatorul proiectului pe care la şi iniţiat: "Veste bună gazde-n casă!" (colinde din Judeţul Cluj), în care a angrenat interpreţi valoroşi din toate subzonele etnofolclorioce ale judeţului. În prezent pregăteşte un album cu fotografii ale costumelor tradiţionale din Judeţul Cluj. Maria Golban este şi o bună organizatoare şi prezentatoare de evenimente culturale, acest lucru remarcându-l şi celebrii realizatori care au invitat-o să prezinte: ed. a XVII-a a Festivalului naţional de interpretare a cântecului popular “Maria Tănase” – TVR1, "Turneul cântecelor noastre" - Naţional Tv/Favorit, "FESTOP" - Antena 1, "Dor de Callatis" - TVR2, “Festivalul cântecului favorit” – Favorit Tv, etc. În sfârşit, trebuie spus că toate aceste calităţi şi performanţe nu alcătuiesc portretul integral al Mariei Golban. Ea este realmente o prezenţă consistentă în spaţiul culturii tradiţionale şi, cel mai important lucru, ştie să "reinventeze" tradiţiile, să le transforme în fenomene vii, scoţându-le din starea muzeală inertă. Credem că institutionalizarea acestor merite de exceptie, prin dreptul la funcţia de specialitate, consacră o vocaţie şi încurajează nişte proiecte de anvergură". Petru POANTĂ

--> Read more...